La un semn, o santinelă se ridică pe un soclu
Şi scrutează-mprejurimea prin lentilă de binoclu;
Vede clar: o matracucă şi-o mulţime de copii
Vin de-ntunecă-orizontul la Sibiu, în suburbii.

- Ce vrei tu? – Noi? Treaba noastră! Dă-te de pe piedestal
Şi îl cheamă iute-ncoace p’ăl mai mare general!

La un semn apare-n uşă şi greoi, alene, iese
Un bărbat ce-o duce bine, după burtă, după fese.

- Tu eşti şăfu? Vai, mânca-ţi-aş, ce de-a stele ai pe umeri,
Cred că tu, pupa-ţi-aş gura, nici nu ştii să ţi le numeri!
Am venit –citez din spiciu ce l-am pregătit de ieri-
Să-ţi aduc în unitate douăzeci de ianiceri!
Ia-i şi creşte-i cu fasole, barabule şi păstăi,
Că-s copii de la armată, într-un fel, nepoţi de-ai tăi!
- Ce sporovăieşti, străino? Spui prostii, să ştii că nici
N-am de gând să stau de vorbă! Ia, căraţi-vă de-aici!
- Ho, că nu mai vine turcii, stai măcar să ţi-i prezint
Şi-o să vezi, păpa-ţi-aş solda, o să vezi că nu te mint:
Ăl mai mare şi mai tare, ce se cheamă Traficant,
Mi se trage de pe vremuri de la domnu adjutant;
Semafor e următoru, l-am făcut la tăvăleală,
Când mă prinse plotoneru în oraş la o ciordeală;
Pe Grincardu, Cleopatru, pe Ministru şi Simplon
I-am făcut ca gemeni, patru, au ca dadă un ploton!
După ăştia, într-o seară, l-am făcut pe Termopan,
Cu un militar mai mare, mi se pare, căpitan.
După vremuri se născură încă doisprezece fraţi,
C-au venit sergenţi la mine şi soldaţi după soldaţi:
Corcodel, Cioflan, Vârjoghe, Trandafir, Dârdan şi Big,
Gabor, Dragostin, Armando, Curuleţ şi Tehnofrig,
Şi-ar mai fi un danci de faţă,-ncheietoru de ploton,
L-am făcut cu colonelu şi i-am zis Napoleon.
- Îl mai ai pe ăla micu, cum îl cheamă, cine-i tata?
Vrei să spui că şi pe ăsta ţi l-a-mplementat Armata?
- P-ăsta nu direct, baştane, dragă dom-le comandant,
Mi-i nepot şi danci deodată, dada lui e Traficant,
Că-ăla-aşa de bine-ascultă şi-i cuminte, nu-ţi mai spui,
Că i-am zis „s-o faci cu mă-ta” şi-uite, ăsta mic i-al lui!
E mai naşpa, din greşeală a băut un kil de-acid,
Mi l-a botezat Băsescu şi să cheamă Genocid.
Dacă vrei să-l iei şi p-ăsta, ţi-l dau ţie bucuroasă,
Dacă nu, ţi-i las pe restu şi mă duc cu el acasă.
- Ba să-i iei pe toţi, dilio, fă întoarsă a ta cale
Şi să-ţi vezi cu puradeii tăi de treburile tale!
- Ia-i, baştane, ia-i şucare, haide, nu fi bulangiu,
Ia-i, pupa-ţi-aş ceru gurii, şi-o să mi te fac gagiu!
Nu-i mai ţin, că la lovele nu-mi mai iese socoteala,
Că sunt mulţi şi-s vremuri grele, nu-mi ajunge nici haleala,
Că de-o vreme-ncoa, soldaţii nu mai vor să mă sărută
Dacă nu primesc să-mi deie numai şapteşcinci la sută!
Tot aşa i-au spus hoherii şi lu fiică-mea, Isolda,
Că le taie Boc, Băsescu, Udrea şi Videanu, solda.
Am mai auzit că umblă şi la halocaţie,
S-au dilit şi vor, se pare, să distrug-o naţie!
Şi-asta nu e tot, se-aude că mai marii ţării, frate,
Vrea ca să-mi împuţinează banii de maternitate!
La şuteală şi ciordeală este tot mai mare riscu,
C-a-nceput să se trezească şi Poliţia şi Fiscu!
Ia-i la tine, comandante, fă-i soldaţi măcar un an,
Şi trimite-i după aia tocmai în Havganistan,
Că vor câştiga o soldă, de vor fi beligeranţi
Sau se-amestecă cu ăia şi s-or face traficanţi.
De-o fi una, de-o fi alta, ce e scris şi pentru ei,
S-o-ntâmpla, c-aşa se-ntâmplă, dragii mamii puradei!

Ia-i şi creşte-i dumneatale, fă-ţi din ei ploton sau grupă,
Că ţi-am demonstrat acilea c-ăştia-s toţi copii de trupă!

Spre-a-ndeplini acest barem,
N-ar fi mai ieftin, oare,
Să mai ascundem din ce-avem?
Ca flota de vapoare…

Ne-au scuturat toţi trandafirii
În seara când m-au ţepuit,
Plângeai la difuzarea ştirii,
Plângea şi Vântu, răvăşit.

Eu ştiu că m-ai votat pe mine
-Pe cine dracului s-alegi?-,
Dar staful care mă susţine
S-a dovedit un staf de blegi.

Mă vei uita, că-i prea departe
Momentul unui nou scrutin
Şi mă vor da ai mei deoparte
Şi mă va părăsi şi Crin.

Poate vreun murmur de chitare,
Atunci când îţi va fi mai greu,
Îţi va şopti de seara-n care
Puteam fi preşedinte eu…

Romanţa lui Traian (cântată Elenei)

Le-am scuturat toţi trandafirii
În seara când i-am ţepuit,
Râdeam la difuzarea ştirii,
Râdea Videanu, fericit.

Eu nu te-aş fi propus pe tine
La minister, voiam ca noi…
Dar staful care mă susţine,
Îşi vrea toţi banii înapoi.

Mai sper că nu e prea departe
Momentul când Guvernul Boc
Plăti-va nişte oale sparte
Şi se va prăbuşi, în bloc.

Şi-atunci, vreun murmur de chitară,
Venit cumva, ca un ecou,
Te va aduce într-o seară
Să-mi fii consilier din nou…

Romanţa lui Crin (cântată lui Mircea)

Au tremurat toţi trandafirii,
Când ne-am luat-o toţi, urât;
Uimit, la difuzarea ştirii,
Mi-a stat şampania în gât.

Eu nu te-am sprijinit pe tine
Luând în calcul un eşec,
Deci, nu te supăra pe mine,
Îmi iau mogulul meu şi plec.

Mă vei uita că-i prea departe
Momentul unui nou scrutin
Şi, Mircea, pe de altă parte,
În turul doi intra-va Crin.

Poate vreun murmur de chitară
Al unui imn pe care-l ştii,
Te va-ndemna, rămas pe-afară,
Să vii măcar să mă susţii.